miercuri, 23 mai 2012




Imi traiesc viata ca si cum as fi intr-un tren ce se indreapta spre o locatie necunoscuta...Nu regret nici o statie in care m-am oprit sau de care am trecut.....Nu ma rog de nimeni sa urce in tren cu mine sa imi tina companie sau sa petreaca toata calatoria alaturi de mine...insa voi lasa mereu spatiu pentru cei ce vor dori sa o faca...:)