Astazi....
Oare am pacatuit?...dar ieri?...sau alaltaieri? ...
Cred că toată viața asta de la prima răsuflare ...e un dulce păcat...
apoi mereu vin la Tine și-ți dezvălui neputințele mele...n-ai încotro...stiu că te plictisesc...mă plictisesc și eu..., dar curios..că nu mă pot plictisi în a le repeta... ce ironie!!! Când ai sa te saturi și Tu de mine oare ce-am să fac? ceilalți nu mă ascultă...de fapt nici n-am încercat a le spune ceva...
Ceva-ul meu e nimic-ul lor...
Tristețea și neîmplinirile lor mă încarcă într-un mod neașteptat...mă apasă... și totuși ascult...citesc...mă consum!
Imi dau seama că le ofer timpul meu, răbdarea mea, sfaturi gratuite, înțelegere, mângâiere...însă nu-i pot molipsi cu dragul de viață și veselia mea și asta mă apasă și mai tare...de ce să ascult mereu aceeași piesă cu același sfârșit previzibil?...mie-mi plac piesele unde sfârșitul poveștii îl fac eu așa cum îmi place mie...
Astăzi m-am rugat așa cum mi-ai zis ...și-mi place...pentru că în rugăciunea mea pot să iubesc orice și pe oricine, oricând și oricât de mult.
În rugăciune îmi pot topi orele, zilele și gândurile ...
În rugăciunea mea sunt un înger...iar îngerii nu se pot vorbi de rău ...îngerii își desfac inima și miroase a dragoste ...
Suflete al meu ...te las să zbori dar îți voi da motive să te întorci... Fiecare prin sufletul celuilalt ...zboară spre ceva...totuși există o cale....
În noapte asta mă cuibăresc lângă Tine...în alte brațe nu-mi priește....alte mâini nu mă pot mângâia....alte șoapte nu mă pot alina....o altă tăcere nu mă poate adăposti...pe un alt umăr nu mă pot sprijini... ține-mă aproapte de Tine...astăzi nu vreau să mor...astăzi mă rog, nu să mai iubesc...ci să mă iubești, să mă lași în cămăruța inimii Tale...promit să nu trântesc ușa ...vreau ca prezența mea să aducă fericire!!
Iubiți-vă frumos! Miha.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu