vineri, 18 noiembrie 2016

vise, dorințe, pierderi






Științific vorbind  visele ar  reprezenta activitatea creierului pe timpul somnului, un amestec intre conștient și subconștient, dar asta e valabil când dormi.Când ești treaz, cu ochii mari deschiși și mintea îți joacă feste, iar gândul îți fuge în orice direcție numai la tine nu stă, asta cum se numește?
De când eram mică mă visam o prințesă, cu toate că nu aveam nici o șansă să fiu una dintre ele căci nu-mi venea în ajutor nici fizicul, nici caracterul....dar măcar visam!
Acum îmi dau seama că timpul nu m-a ajutat cu nimic, nici mai înțeleaptă nu sunt, nici mai frumoasă, nici mai bună, nici mai sclipitoare, nici mai bogată, ci doar mai searbădă, mai lipsită de vise, mai lipsită de speranțe, mai lipsită de ”curajul vieții”, mai gri. Îmi dau seama că maturitatea nu te ajută foarte mult, te face să te restrângi, să devii monoton, cuprins de griji, lipsit de vise, lipsit de puterea de a putea oferi dar mai ales și de a primi. Experiența, timpul, maturitatea, iți dezvolta vidul interior, vidul creat pentru a nu mai primi pe nimeni și nimic, vidul de a-ți însuși singurătatea ca pe un mod de trai, fiind cea mai bună varianta între a fi fericit apoi dezamăgit și insensibil, neatins dar singur.
Iarna...mi-a adus cele mai frumoase amintiri, cele mai frumoase trăiri, cele mai frumoase clipe...tot într-o iarna te-am cunoscut și pe tine! Tipul învăluit în mister de un calm enervant, cu chip blând, ochii mari, gene negre bine arcuite, buze rotunde roșii, cărnoase, nas acvilin mic, dinți perfecți, și sprâncene bogate. Cu  mâinile cărnoase, degete lungi și moi atât de pretabile mângâierilor de care m-aș fi putut bucura în orice moment...
A trecut un an și totuși totul e atât de bine întipărit în mintea mea....imaginile sunt atât de clare, interesul atât de viu. Omul meu drag pe care l-am cunoscut și m-a cunoscut în cele mai ridicole ipostaze, omul cu care am simțit tot omenescul, cu care tot nefirescul a devenit firesc, cel care mi-a vindecat sufletul îmi ieșise în sfârșit în cale.... O cale care la acea vreme era atât de încurcată și de împotmolită, o cale pe care apăruse un prinț, dar nu asa cum îl visam eu, ci un prinț în haine ponosite, lipsit de gust, lipsit de tact, lipsit de diplomație, un dezordonat, un neînțeles care îmi stârnea mai mult curiozitatea, doar pentru ca era atât de natural și impasibil, aproape sfidător.
Și l-am invitat, l-am lăsat sa-mi intre în viața atât de zbuciumată doar pentru ca era altfel! O antiteză!  Iar eu, cu o inimă harcea-parcea, cu un haos în suflet greu de descris, neîncrezătoare în ceea ce unii numesc iubire, eu numind asta ”beneficiu” pentru că mai mereu de la mine doar se lua...fără a mai lăsa ceva în schimb....
Am înțeles ca invitația mea a fost din dorința de a-mi vindeca sufletul, de a-mi reda speranța unui viitor frumos, lipsit doar de ”a da” și parfumat și cu ”a lua”, o dragoste altfel.
Îmi doresc să spălăm vase împreună, așa cum am făcut-o prima dată, când din ”greșeală” cu neîndemânarea ta îmi atingeai mâinile...
Îmi doresc să ies din casă pe ger doar pentru a-ți ține companie în plimbările de noapte..
Îmi doresc să ascultăm muzică și să vizionăm filme împreună..chiar dacă mi le povestești din nerăbdarea ta...
Îmi doresc să mă aștepți așa cum ai făcut-o prima dată, în mijlocul străzii și să ne îmbrățișăm ca și cum ar fi ultima dată, cu tot tremurul genunchilor, fie de frig fie de emoție...
Îmi doresc să mă calci pe picior în timp ce dansăm, fără să ne mai pese de tipar ...
Îmi doresc să mergem la săniuș,
Îmi doresc să-mi încălzești picioarele pe burtica ta,
Îmi doresc să-mi ții capul în mâini și să-mi mângâi părul frenetic,
Îmi doresc să miroși fiecare părticică a corpului meu, neobișnuit de neobișnuit,
Îmi doresc să ma vopsești, să mă perii, să mă pensezi, sau să mi sufli în palme încălzindu-le,
Îmi doresc să plecăm de nebuni, să fotografiem oameni și locuri, stări,
Îmi doresc să râdem, îmi doresc să filmăm, îmi doresc să te văd satisfăcut de lucrul mâinilor tale,
Îmi doresc să ne vizităm bunicii și să ne petrecem sărbătorile împreună,
Îmi doresc să adormim împreună, amorțind unul lângă celălalt,
Îmi doresc să plângem împreună, să-ți sărut și să-ți sorb lacrimile, de bucurie,
Îmi doresc să primesc flori de leurdă legate cu sfoară, cele mai frumoase flori...
Îmi doresc să ne rugăm împreună,
Îmi doresc să vin cu drag acasă,
Îmi doresc să îmi mângâi picioarele umflate pline de varice,
Îmi doresc să ne organizăm timpul împreună,
Îmi doresc să fim model frumos de cuplu, bazat pe sinceră prietenie,
Îmi doresc să își dorească și cei din jurul nostru să fie ca noi,
Îmi doresc să te mângâi, să-ți port de grijă, să te ajut, să te sfătui, să te consolez, să te susțin, să te încurajez, îmi doresc să mă dojenești, și-mi doresc să-mi greșești iar eu să te iert știind că mi-ai greșit din dragoste,
Îmi doresc să învățăm să trăim împreună,
Îmi doresc să vii cu nerăbdare acasă,
Îmi doresc să poți povesti celorlalți despre lucrurile frumoase petrecute,
Îmi doresc să te îmbraci cu mine peste tot pe unde mergi,
Îmi doresc să mă simți prezentă în orice acțiune a ta,
Îmi doresc să facem dragoste, și-mi doresc să am pe cine să mă răzbun pentru fiecare vânătaie :)
Îmi doresc să își dorești și tu tot ce-mi doresc și eu,
Îmi doresc să nu mă mai doară lipsa ta, și îmi doresc să-mi fii aproape,
Îmi doresc ca viața asta și cealaltă să ne-o petrecem împreună
Îmi doresc tot ce-am spus și multe altele, și știu că mi le doresc cu tine!
Și iartă-ma dragul meu că nu știu cum să exprim toate acestea,
Iartă-mă că doar atunci când trebuie să-ți vorbesc ție nu-mi găsesc cuvintele
Iartă-mă că atunci când primesc tot ce-mi doresc mă cuprinde frica de a nu fi doar iluzii,
Iartă-mi neîncrederea în viață și dragostea ce mi-o porți
Și iartă-mi toate momentele când cu voie sau fără de voie ți-am greșit și te-am făcut să suferi...

Iubiți-vă frumos, Miha!


Un comentariu: