Dar acest concept e mult prea complicat pentru noi muritorii de rând care nu citesc Patristica și nu dețin elemente despre aceasta. Și atunci ne putem raporta ori la știință ori la ”cum o văd eu”. Așa că eu rezum realitatea mea la cele 5 simțuri: tot ce pot vedea, tot ce simt, tot ce miros, gust sau aud. Am auzit astăzi o discuție în contradictoriu, aici în salonul spitalului în care mi-am petrecut ultimele 24 de ore, legate de faptul că și ”iubirea” ar fi un ”simț” ce ar trebui inclus în lista celor 5 pe care știința inițial le-a identificat! :)
Pei da, normal că și iubirea e un simț care este inclus într-unul din cele 5 simțuri identificate științific.
Cred că cel mai intens simț, care bucură, care doare, care ucide, care distruge suflete, sau le îmbată de fericire, care înebunește sau te înebunește sau care te scot efectiv din realitate. Din cei care citesc, cu siguranță că nu vă sunt străine aceste stări. Eu una le-am trăit pe toate la intensitate minimă și maximă, iar acum cred că încerc starea de ieșire din realitate.
E comică și relativ nouă pentru mine starea de ”a te plictisi” și uite așa apuci să porți discuții pe teme științifice pe tema realității cu tanti Leana din Țigănași sau Viorica de la Grajduri. Atenție aici intră și dragostea! Dar nu mai vreau să disec azi acest subiect, căci îmi dau seama uneori că doar teoria e de mine, la practică nu mă pricep deloc, sau mă pricep dar nu pot/știu să fac față și frustrările mele mă țin departe de oamenii care mă iubesc și pe care îi iubesc! ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu