Asta e iubirea...

Căci asta e iubirea cea mai mare, Să vezi cu ochii celuilalt, adânc, Iar când nu e cu tine și te doare Să-i simți în ochii tăi pe-ai lui cum plâng. Și poate că aceasta e iubirea, Nu numai gelozie și asalt, Ci să-ți modifici într-atât privirea Încât să vezi la fel ca celălalt.. Adrian Păunescu

Răni

Şi-acum e-n mine-o linişte de parcă

M-am logodit în taină cu tăcerea..

Din amintire însă, udă leoarcă,

Ca o pădure fumegă durerea-mi...

Doamne, trimite-mă unde vrei Tu, dar te rog mergi cu mine...

"Dragostea totala e un complex de trup si sentimente, laolalta… Fara participarea intensa a sufletului, dragostea e o pilitura de oase si o goana de cai in agonie."

Fix o luna de agonie, fără aer, vise, speranțe. Dar atunci când te părăsesc oamenii te așteaptă liniștit Dumnezeu!

Nestiind ca dorintele mele sunt suferintele tale, eu tot luptam pentru ce imi doream, dar aveam ceva mereu piezis...tu!

https://floaredeaprilie.blogspot.com/2016/11/vise-dorinte-pierderi.html

Mult timp...

Mult după ce uşa casei tale s-a închis în urma mea,

Voi mai răsufla înca mângâierile tale,

De sub piele voi auzi oftatul îmbratişarilor

Şi nu voi putea să plâng decât lacrimi furate din ochii tăi....

Mult timp după ce mă vei uita,

Vei mai locui în mine,

Ca aburul zorilor cautând adăpost sub dogoarea zilei,

Mult timp după ce nu voi mai fi,

Sub stelele celuilalt timp,

Surâsul tău îmi va îmbratişa şi încalzii Nefiinţa.-

Îmi plânge sufletul ca un copil

Zvârlindu-si floarea de pe ramuri ciunge,

Si-ngenunchiat, cu el alaturi, plânge

Si-un inger trist din ceata lui Gavril.

O, suflet păcătos și șui,

Lunatic suflet, spune ce te doare

De-ți risipești abia deschisa-ți floare

Petală cu petală vântului?!

Ce patimi crâncene, ce dor stufos

Te bântuiesc de freamăți ca pădurea?

Ce boală cruntă mușcă ca securea

Din trunchiu-ți desfrunzit și noduros?

Ți-e dor de cer, de pământesc ți-e dor?

Vrei sfânt să treci prin viață, vrei lumește?

Hai, suflete nemângâiat, vorbește

Și te-oi aprinde asemeni stelelor!

Ți-aș da să taci luceferi verzi, ți-aș da

Argint din lună, aur greu din soare

Și scuturând pe tine stog de floare

Ca pe-o pădure te-aș înmiriesma.

Ți-aș face din luceferi jucării

Și te-aș căra în cârcă până-n stele,

Să le culegi ori să te joci cu ele

De-a v-ați ascunselea cu îngeri vii.